Frumoasa Antonia de acest Craciun a ales pentru toti fanii ei sa fie “Santa Baby”. Antonia tocmai ce a lansat un video de promovare pentru celebrul cantec Craciun, “Santa Baby”.

Pentru cei interesati, originalul “Santa Baby” a fost lansat de Eartha Kitt si Henri Rene in anul 1953 si de atunci este un adevarat hit al sarbatorilor de iarna.

Daca v-am facut curiosi, iat-o pe Antonia in interpretarea colindei Santa Baby.

(Video: Watch this video on the post page)

In pragul sarbatorilor de iarna, Alina Sorescu a inregistrat un colind care ar putea cu usurinta fi coloana sonora a oricarui film cu tema Craciunului.

Solista a inregistrat cantecul „Merci, Mos Craciun!”, compus de Andrei Tudor, alaturi de copiii Atelierului de Muzica si Prezenta scenica „Alina Sorescu”, avand sprijinul unei orchestre si a unui aranjor muzical de exceptie.

Productia acestei piese a inceput inca de vara trecuta, necesitand patru luni pentru a fi dusa la bun sfarsit. Rezultatul este insa pe masura.

“Merci, Mos Craciun! este unul dintre cele mai fumoase cantece ale mele. Mi-a transmis energie si caldura inca de cand Andrei mi-a propus prima varianta. Am inceput sa lucram inca din timpul verii pentru a-l aduce in casele tuturor in luna decembrie. E cu adevarat o multumire din partea mea si a copiilor catre Mos Craciun, care nu ne uita in nicio iarna”, declara Alina Sorescu.

Alina a filmat alaturi de copiii Atelierului sau de muzica un videoclip vesel la Palatul Stirbey din Buftea. Premiera va avea loc maine dimineata pe site-ul www.alinasorescu.ro

(Video: Watch this video on the post page)

Revenit in Romania special pentru sarbatorile de iarna, Stefan Hrusca a stat pe canapeaua lui Razvan si Dani, discutand despre dorul de tara si craciunul romanesc.

Artistul a cantat si colindul “Dimineata lui Craciun”, amintind parca tuturor de primele sarbatori ale iernii de dupa Revolutia din 1989.

La fel de spectaculoase ca acelea care vestesc nasterea lui Iisus Christos, colindele de Anul Nou se transmit din generatie in generatie si sunt imbogatite pe parcurs, in functie de intamplarile care marcheaza societatea.

Descopera, in continuare, cateva dintre cele mai frumoase colinde romanesti de Anul Nou!

Primiti cu Plugusorul?
Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati:

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.

Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,

Campul neted de arat,
in lungis
Si-n curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
in coada cu dalbei,
in frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!

Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.

Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,

Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana
isi umplu cu aur mana.

Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Manati flacai: hai, hai!

Traian iute s-a intors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strans fine si vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului in racoarea vantului.

Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.
Manati mai: hai, hai!

Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
in capul pamantului,
in bataia vantului.

Arie pe loc faceau
Si graul il treerau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.

Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.

Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.
Manati mai: hai, hai!

in camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;

Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si… gata!

Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Manati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,

Ca merii,
Ca perii,
in mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!

Sorcova
Sorcova vesela,
Sa traiti, sa-mbatriniti,
Ca un mar, ca un par,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul,
Pricuri, pricuri revarsate,
Nici cocosii n-au cintat,
Nici noi n-am intarziat.
Cite cuie sint pe casa,
Atitia galbeni pe masa,
Cite frunze de stejar,
Atiti bani in buzunar.
Cite flori sint pe pamint
Toate merg la juramint,
Numai floarea soarelui
Sade-n poarta raiului
Si pazeste pe Cristos
Ca pe-un trandafir frumos.
Raiule, gradina dulce,
Nu te-ndura a te duce
De mireasma florilor
De dulceata pomilor.
Bate vintul pe din fata
Umple casa de dulceata.
Bate vintul pe din dos
Umple casa de miros
Sa traiti!
La multi ani!
Sa ne dati si noua bani!

Anul care va sa vina
Anul care va sa vina
va fi un an de lumina,
cocosii vor sparge zorii
anuntand investitorii
care vor sosi la noi
multi mai frate, un puhoi!
Unii mici, altii mai mari,
Numai euro si dolari!
Va spori val dupa val
aportul de capital.
Din mormanele de fiare
ridica-vom in picioare
fabrici multe si uzine,
tractorase si combine!
In fiece cartier
va fi doar cate-un somer
si din fostii boschetari
se vor face functionari
gestionari abili de parcuri,
sefi la cainii pusi in tarcuri!
Pensiile vor urca,
preturile vor scadea,
se va majora chenzina,
se va ieftini benzina.
Medicamentele toate vor fi aspru compensate!
Veti trai si veti vedea ca toate s-or indrepta!
M-am luat cu uratura si nu-mi mai pot tine gura!
Bata-va pe toti caldura, mancarea si bautura!
Si la anul cand venim sanatosi sa va gasim,
avutul sa vi-l sporiti!
La multi ani! Fiti fericiti!

Jocul caprei
Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte
Are-n coarne ramuri multe
Si mai mari si mai marunte!

Pe munte ca florile
Pasc ciobanii caprele.
Bine-I sade caprei mele
Cu hurmuz si cu margele
Frumoasa-I caprita mea
Cu covor si cu basma

Ta, ta, ta, caprita, ta
A trecut cerbul Carpatii
Ca sa joace la toti fratii
Cu covor impiestritat
Cu luceferi instelat.

Pe campul cu floricele
Pe ape cu pietricele
Din copite scanteia
Cararile deschidea
Lumea-ntreaga bucura
Ta, ta, ta, caprita, ta.

Cu covor si cu basma
Pentru anul care vine
s-auzim numai de bine
La anul si la multi ani!

Jocul caprei (Neamt)
Ta, ta, ta, caprita, ta
De la munte tea-u adus
Cu cercei si cu hurmuz
Cu cercei si cu margele
Cum ii place fetei cele.
Capra noastra din Deleni,
Ii hranita cu strujani
Si-I iernata cu tarate
Si da lapte cat o mata.
Ta, ta, ta, caprita, ta
Esti cu lapte s-a fata
Si cu iezu-alaturea
Capra noastra cea fudula
s-a-necat c-o barabula
capra nostra cea frumoasa
barabula cioturoasa.

Jocul Ursului
De trei saptamani trecute
Vin cu ursii de la munte
Numa-n coate si-ngenunche
Si s-apropie de sat
La neveste cu barbat
Si fete de maritat.
Aho!

Haide-asa, c-asa se cere
c-asa-I place babei mele
sa se poarte cu margele
si-n gura far’ de masele
fara sapte, n-are opt
Aho!

Nu mi-e frica, nu ma tem
Ca mi-s urs de otel
Nu mi-e frica, nu mi-e teama
Ca mi-s ursii de arama
Cine vine nu ramane
Ursilor le pare bine.
Aho!

Joaca bine, Mos Martine
Ca-ti dau paine cu masline
La pamant cu picioru
Sa rasara mohoru
La pamant, mai baietele,
Ca viata-I cu viorele
c-asa-I place mandrei mele,
frunzulita flori marunte,
frunzulita garofita
ursareasca, mai badita!
Aho!

Plugusorul celor mici
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a brazda
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are;
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Manati, mai!

Doamne, binecuvinteaza
Casa care se ureaza!
Anul nou cu bucurie
Intru multi anis a va fie!
Manati, mai!

De urat am mai ura
Dar ni-i ca vom insera
Si noi suntem mititei
Ne mananca cainii rai.
Manati, mai!

Cand vom mai veni, la anu’
Sa va gasim infloriti
Ca merii, ca perii,
In toiul primaverii
Ca frunza de vie
In postul Sfintei Mariei.
Aho!

Repertoriul lui Grigore Lese este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al Romaniei si marcheaza evenimente importante din viata omului.

“Ce este o colinda?

Colinda este o urare cantata, cu caracter festiv, de prevedere si asigurare a viitorului, de comunicare si impacare cu sufletele mortilor, de invocare a unor reprezentari totemice.

Se leaga de latinescul calendae care, in contact cu slava (koleda), a generat forma romaneasca – colinda. Aceste cantece-urare au loc mai ales in locuri de trecere: la poarta, la fereastra sau in pragul casei. Cand intra in casa, colindatorii incercuiesc masa cu daruri rituale, devenita in acele momente centrul lumii.

Tema colindelor este de o mare diversitate. Exista colinde de gazda, profesionale (in special pacuraresti, ciobanesti), de june, de fata, de petit, familiale (doua surori, maica in cautarea fiului), cosmogonice, mito-religioase, satirice, de doliu si multe altele.Au un caracter razboinic si refrene precum „florile dalbe“, „ziurel de ziua“, „zorile dalbe“, „lerui alerui“, „hai lerui ler“. Executia colindei se face omofonic, in grup compact, antifonic sau heterofonic.

Manifestarile din timpul colindatului sunt complexe: oamenii se mascheaza, danseaza, canta, toate acestea ne duc cu gandul la vechile serbari ale lumii antice. Trecerea colindatorilor pe ulitele satului constituie un parcurs magic, adevarat brau protector ce cuprinde intreaga comunitate, iar colindele, prin reactualizarea lor anuala, activeaza forta magica a cuvantului.

Care este corinda dvs. de suflet? Corindati-i, va rugam, si pe cititorii nostri!

O, moarte, ce ti-as plati/ La mine de n-ai vini… O, omule, ce graiesti,/ Cat ai vre tu sa traiesti?
Copacu-i cu radacina,/ Si-a lui vreme inca vina:/ Usca-i-se crengile,/ Saca-i radacinile;

D-apoi tu, ca esti de lut,/ Cum nu-i mere in pamant?/ Da-s-ar domnii ce s-ar da/ Numa-n pamant n-ar intra./ Da-s-ar aor cu chila
Si arjant cu feldera,/ Numa-n pamant n-ar intra.
Refrenul este „Vita verde, iadara“ si se canta dupa fiecare vers. Corinda aceasta se insoteste cu doba. Doba, nelipsita in vechime din recuzita zeilor razboiului, insoteste ceata colindatorilor protejandu-i de duhurile malefice dezlantuite de haosul provocat de agonia si moartea Zeului An.

Functia apotropaica a dobei e sustinuta si de ungerea acesteia cu usturoi, planta magica utilizata impotriva spiritelor rele. Totodata, doba are si un rol de semnalizare, iar prin fixarea ritmului devine instrumentul care ordoneaza haosul. Acelasi rol il au si zurgalaii, talangile sau clopoteii. Astfel, eficienta rituala a colindului este amplificata.”

Pasaj din interviul dat de Grigore Lese pe cotidianul.ro, cu punctul de vedere al acestuia legat de colinde, de adevaratele colinde, ceea ce mie personal mi se pare ca fiind foarte relevant, iar mai jos o parte din colindele de pe albumul „Asteptand Craciunul”al lui Grigore Lese, adevarate colinde traditionale romanesti:

Grigore Lese – Maica Sfanta Preacurata

Grigore Lese – Colinda-ma, dalba colinda

Grigore Lese – Tri pacurarei

Grigore Lese – Marie, fata dalba

Grigore Lese – O, Marie, frumos nume

Acum, ca sunteti colindati, nu ne ramane decat sa va uram si noi Craciun fericit!!!

In cadrul emisiunii PoveStiri de Noapte, Andra a lansat videoclipul pentru colindul – Deschide usa Crestine.

Regia videoclipului a fost semnata de Petre Nastase si se doreste a fi un cadou adus de Pro Tv International tuturor romanilor din afara tarii.

Andra – Deschide usa, crestine!

Inna a filmat saptamana asta videoclipul piesei “I need you for Christmas“… acesta a fost rapid gata si tocmai a avut premiera pe site-ul ei oficial, Inna.ro.

Filmarile s-au desfasurat pe patinoarul din AFI Palace (noul mall din Cotroceni) in regia lui Tom Boxer si au tinut ~5 ore. In clip ii veti vedea si pe cei de la Crazy Win, Play & Win si unul din dansatorii ei.

Cred ca a fost tare distractiv la filmari. Cateva poze puteti vedea AICI.

“I need you for Christmas“:

Inna a pregatit impreuna cu producatorii ei, baietii de la Play&Win o piesa special pentru Craciun. Titlul piesei este simplu Merry Christmas si melodia este o imbinare intre veselia simbolurilor de Craciun si blandetea specifica sarbatorilor de iarna si cred ca Merry Christmas al Innei va face si pe voi sa zambiti macar un pic gandindu-va la craciun, cozonac, brad si cadour, nu-i asa?

Ma bucur sa vad pe aceasta cale ca din ce in ce mai multi artisti romani lanseaza piese specifice de Craciun insa as vrea ca acestea sa fie cantate in romana (chiar daca sunt o dedicatie si pentr fanii din alte tari), pentru ca personal am impresia ca sarbatorile ti le faci mereu in familie iar familia artistilor suntem noi, publicul, fanii din tara respectiva si as vrea sa ii aud, chiar daca doar cu aceasta ocazie, cantand macar odata in limba romana

Cu acest prilej gazda le imarte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framantati si copti chiar ?in acea seara a Ajunului.
In ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou in toate provinciile romanesti, copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cantand cantece ce au refrenuri ca: “Florile dalbe”, “Lerui ler”, “Ziurel de ziua”, ori “Valerim” si “Veler Doamne”.
In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul.
Sub numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in casa, cantanin pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.

Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor in fata carora le canta.

Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagan avand de fapt origine comuna cu acesta.

Astfel exista:

Colindele Domnului (In drum spre Vitleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor, Inchinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, Inchinarea Magilor, Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Rastignirea , Coborat-a de pe Cruce);
Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.); Colindele Omului (Colind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vanator, de pescar, de marinara, colind de viteaz, de familie, de insuratel, etc.)

Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:
-pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cantaretii bisericesti, dascalii si diacii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor.

Cat priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an a obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna.

(Dupa Pantelimon Milosescu: Datini stramosesti)