Ajun de Craciun – Obiceiuri, datini si superstitii de Craciun in traditia romaneasca

Suntem in Ajun de Craciun si pregatirile pentru petrecerea Craciunului sunt la cote maxime. Astazi ar trebui ca toata lumea sa fi terminat goana dupa cumparaturi si sa lucreze la pregatirea pentru marea Sarbatoare de Craciun.

Iata cateva dintre obiceiurile si datinile de pregatire a intampinarii Craciunului, astazi in ziua de Ajun de Craciun, care se pastreaza in credinta traditionala din Romania, pastrate cu precadere la sate.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Bucovina:

In zona Bucovinei exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. De aceea, in preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie toate lucrurile imprumutate prin sat.

In ziua de Ajun de Craciun, femeile obisnuiesc sa iasa in livada cu mainile pline de aluat si sa atinga fiecare pom spunand: : “Cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul!“.

Pregatirea mesei de Ajun de Craciun in Bucovina incepe in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coc colacii numiti “colaci rotunzi ca Soarele si Luna” si un colac special, numit “Creciun“. Acest colac special este bine a se pastra la primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar.

In dimineata Ajunului de Craciun, tot in zona Bucuvinei exista obiceiul a se prepara 12 feluri de mancare de post, cum ar fi: grau pisat si fiert, mancare de prune (prune afumate fierte), bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si “sleita” etc. Din ele se consuma seara, dupa trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aseza la masa fara a-si face rugaciunea. Cele douasprezece feluri de mancare, nu se consuma in intregime, resturile pastrandu-se pe masa pana la Boboteaza. Aceste resturi urmand a fi asezate la fereastra spre indestularea celor morti.

Un alt obicei de Craciun din zona Bucovinei este acela al tinerilor. Astfel, pe parcursul noptii de Ajun de Craciun, flacaii strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pentru a vesti Nasterea Domnului. Dupa rostirea colindei la fereastrele caselor, flacaii sunt invitati in acestea unde sunt ospatati si rasplatiti. Sunt cazuri cand, in casele cu fete, are loc si o mica petrecere. Fata care urmeaza sa se marite este scoasa la joc fie de seful cetei de flacai, fie de flacaul care o simpatizeaza.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Salistea de Sus:

In aceasta zona, in Ajunul Craciunului femeile framanta aluatul pentru paine si colaci. Exista traditia de a face un colac mai mare, un stolnic, impodobit cu figuri din aluat, care se aseaza pe masa si va sta pana la Boboteaza. Nu-i voie sa se miste stolnicul pe parcursul zilelor de sarbatoare. In caz contrar, se tulbura linistea din casa si se strica bunastarea.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun la Chisinau:

La Chisinau se umbla cu “Calutul”, “Plugusorul”, “Ursul”, “Steaua”, insa, cel mai cunoscut este “Caprita”. Caprita este insotita de un cioban, de mai multi insi care danseaza cu caprita si de un medic care o lecuieste, caci ea, nedorind sa danseze, se face bolnava. Se colinda pana dupa miezul noptii. Iata cantecul capritei, pe care cu siguranta multi dintre voi l-au auzit de atatea ori:

“Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte,
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Pentru mine a-i dansa,
Numai zaharel t-oi da!…”

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun la Cenad:

In zona aceasta exista un foarte vechi obicei numit “maturatul Craciunului”. Astfel, in Ajunul Craciunului gazda aduce in casa paie si le imprastie in camera. Sub aceste paie pune grau si porumb, ca in anul viitor sa aiba parte de roade. Paiele simbolizeaza grajdul oilor, locul unde s-a nascut Hristos. In a doua noapte de Craciun, gazda matura camera in care au fost aduse paiele. In cazul in care in casa erau prezente fete, veneau feciorii si muzicantii sa mature casa.

In Ajun de Craciun, femeile obisnuiesc sa faca o placinta din mai multe paturi foarte subtiri de aluat, (uneori chiar 50 de paturi), numita “cesnita”. Ea este coapta pe jarul din cuptor si era impartita in ziua de Anul Nou. In aluat se pune si un ban, care va prezice celui ce-l va gasi cum va fi recolta anului (daca pe ban este lipit mult aluat, recolta va fi bogata, iar daca din contra, va fi putin aluat, atunci recolta va fi una saraca).

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Transilvania:

In Transilvania, se foloseau si se mai folosesc inca, doua categorii de texte folclorice: colindele cantate numai in grup si multamitele sau urarile, rostite dupa terminarea colindelor. Cea mai cunoscuta dintre urari este starostea colacului. Dupa ce flacaii au fost poftiti in casa si cinstiti cu vin sau palinca, un colindator mai priceput, de regula cel drag fetei, spune povestea painii. In aceasta poveste se relateaza tehnica traditionala a cultivarii si prelucrarii graului: de la alegerea terenului, pana la scoaterea colacului din cuptor. Dupa rostirea acestei povesti, flacaul face o taietura in partea de jos a colacului, semn ca acest colac nu mai poate fi prezentat si altui colindator.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Moldova:

In Moldova, nu se da nimic din casa in ziua de Ajun de Craciun, chiar nici gunoiul nu se arunca din casa si nu se imprumuta nimic. In Ajunul Craciunului se daruiesc doua turte. Una este data celui care ingrijeste vitele, iar alta este rupta si data animalelor. Atunci cand le dai trebuie sa zici:”Cinati sanatos ca si noi cinam!“.

Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, pun sub fereasta in noaptea de Ajun de Craciun, cate putin din toate felurile de bucate pregatite pentru Craciun si negustate. Ursitorul va veni si va gusta si fata il va vedea.

Exista traditia, ca sub masa pe care sunt bucatele pentru Craciun, sa se puna seminte din cele care urmeaza a fi sadinte. Se spune ca numai asa semintele vor rodi si vor fi ferite de stricaciune.

In vasul cu apa, din care gazda urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie sanatosi peste an. Alti gospodari pun o potcoava in cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu totii sanatosi si tari ca fierul.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Muntenia:

Unele femei se scoala inainte de rasaritul soarelui, in ziua de Ajun de Craciun, si arunca spre rasarit mancare pasarilor, crezand ca facand astfel, pasarile nu le vor strica samanaturile din gradina. Barbatii pun mana pe toate lucrurile din ograda: car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dansele la munca campului. Femeile, impung cu acul de cateva ori, rasucesc cateva fire in furca, innoada cateva ate, ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine insa, spun ca nu-i bine sa se impunga cu acul in aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceastia, insecta numita burghias ar impunge prunele si ciresele, facandu-le astfel sa se ofileasca si sa cada inainte de coacere. Exista traditia ca femeile sa puna o piatra in cuptor pana la Boboteaza. Ea va fi scoasa la miezul noptii si cand va fi aruncata se vor rosti urmatoarele cuvinte: “Cum dorm toti oamenii si nimeni nu vede, asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea impietrit si incremenit“.

Multumim site-ului crestinortodox.ro pentru impartasirea acestor datini, obiceiuri si supertitii de Ajun de Craciun si Craciun si uram si noi tuturor celor ce ne citesc toate cele bune si sa aiba o zi imbelsugata si plina de bucurie! Craciun Fericit!!!

Deşi, în Europa, originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în brad o reprezentare a “Arborelui Lumii” (din vechiul cult al arborilor), alţii îl consideră o referire directă la “Arborele Paradisului”, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.

Pănă în secolul al XV-lea crenguţele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca şi darurile pe care şi la făceau oamenii unii altora erau considerate tradiţii păgâne. Dar nu peste multă vreme, în locul acestora va fi folosit un arbore întreg.

Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul pom de Crăciun într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea împodobeşte primul brad de Crăciun aşa cum îl ştim astăzi.

Sfaturi Pentru Impodobirea Pomului de Craciun

Va vom prezenta in continuare cateva sfaturi practice pentru impodobirea bradului de Craciun. Unul din ele asta in cazul in care aveti un copil mic este * sa infasurati in hartie poleita sau beteala varfurile ascutite ale ramurilor de la baza bradutului pentru a proteja ochisorii copilului. * Agatati cat mai sus ornamentele mici si fiti siguri ca le-ati prins bine pentru a nu fi inghitite de copil caci Doamne fereste !

Foloseste doar atomizoarele cu zapada artificiala ale caror etichete mentioneaza ca produsul nu este toxic! * Un alt sfat ar fi sa inlocuiti globuletele de sticla cu cele din plastic. * aaaa si inca ceva putini suntem care atunci cand eram mici nu am “darmat” pomul de Craciun … asta din dorinta de a ajunge la bonboane sau ciocolata …. deci “ancoratil” bine ! Ei si daca ai un sfat in plus sau “darmat” bradul si e o intamplare nostima te rugam sa ne scrii pe blogul nostru ->> Impodobirea Bradului

Sfaturi Pentru Impodobirea Pomului de Craciun | Aranjamente

Exista variate tipuri de ornamente disponibile pentru Bradul de Craciun. De la cele fragile din sticla subtire (nerecomandate in cazul in care aveti copil mic) pana la cele incasabile, exista orice pentru oricine. Cele din sticla sunt printre de preferat dar si cele mai scumpe, fiindca sunt realizate cu o foarte mare migala si precizie dar confera o frumoasa eleganta oricarui pom de Craciun.

Globurile din sticla rasfrang stralucirea luminii în camera cu mii de licariri. Unele din ele sunt chiar pictate de mana ceea ce le da si o mai mare unicitate.

In primul rand, sa ne gandim la globulete, la beteala. Atunci cand le cumparam, avem tendinta sa amestecam culorile, iar cand ajungem acasa sa decoram bradul in culorile curcubeului, lucru gresit. Cel mai bine ar fi ca pentru decorarea minunatului brad sa alegem doar doua culori, atat pentru globulete, cat si pentru beteala.

Pentru o atmosfera calda, primitoare, cele mai indicate culori ar fi rosu si auriu, pentru un design simplu si discret, il putem decora in alb si auriu, ori alb si argintiu. In cazul in care bradul este aranjat pentru o atmosfera protocolara, puteti apela la alb si albastru.

Beteala poate fi aranjata pe brad in mod circular ori in forma de con, aceste modele fiind cele mai apreciate. Daca doriti insa sa renuntati la clasica beteala, o puteti inlocui pe aceasta cu niste margele dragute si simple, special create pentru impodobirea de sarbatori.

Instalatia este cea care ofera divertismentul de culori si se pune cat mai ascunsa printre ramurile bradului, indiferent de marimea beculetelor, iar jocul de lumini este optional.

Pentru o atmosfera completa, puteti aranja chiar si prin casa: coroane din ramuri de brad pusa in usa, ramurele de brad frumos aranjate pe masa, iar culorile de rosu si verde trebuie sa fie prezente intr-un mod deloc tipator sau de prost gust.

Semnificatia bradului

Fiecare om are un copac frate. Sadirea unui copac in gradina, in parc sau in orice alt loc aduce noroc. Confesandu-te copacului, dobandesti o forta fizica sporita si tarie sufleteasa. Copacii, ca si florile, au anumite semnificatii : Bradul … suferinta… vechi obicei : Într-un obicei tradiţional, copilul primea, la naştere, un brăduţ adus din pădure, care se sădea în curte. Din acel moment, acest brad va deveni protectorul micuţului şi îl va apăra de toate cele rele în cursul vieţii.

Mai târziu, adolescentul şi adultul vor veni frecvent lângă bradul-frate care va prelua, asupra sa, boala, depresia psihică şi chiar nenorocirile celui care îi cere ajutorul. În aceste întâlniri, bradul îşi va încărca „fratele“ cu energie şi îi va îndepărta orice necaz sau şoc psiho-emoţional.

La moartea unui tânăr încă necăsătorit se mai păstrează şi astăzi ritualul împodobirii unui brad (eventual chiar bradul-frate dăruit la naştere), care se pune pe mormântul celui decedat, pentru a trece împreună în lumea de apoi. În cazul când murea un localnic, plecat departe de casă, se obişnuia o procesiune specială de înmormântare, în care sicriul ce se îngropa avea, în interior, un brad în locul celui dispărut.

Bradul veşnic verde de Crăciun este un simbol al vieţii oferite de Domnul Hristos, “Darul suprem al lui Dumnezeu pentru omenire”, spune Papa Ioan Paul al II-lea. Romania este prima tara ortodoxa care ofera bradul de Craciun Sfantului Parinte.

Presedintele Iliescu a declarat, inaintea plecarii spre Vatican, ca oferirea bradului constituie un moment important pentru relatiile dintre Biserica Ortodoxa si cea Catolica, precum si pentru relatiile politice dintre Romania si Vatican.